Fibule „de tip hibrid”? / "Hybride Fibeln" ?

În 1969, într-un mormânt de incineraţie a fost descoprită la Zimnicea o fibulă cu două resorturi bilaterale, ambele funcţionale (fig. 1). Această construcţie atipică a prilejuit presupunerea existenţei unor ipotetice serii tipologice de fibule caracterizate ca „ încrucişări traco-celtice” (thrakischkeltische Kreuzungen/ types hybrides thraco-celtiques). Ele ar combina în egală măsură elemente ale fibulelor de schemă La Tène şi ale fibulelor cu resort lateral şi picior ridicat (fibule „tracice”). Cu timpul, sub eticheta „fibule hibride” sau „de tip hibrid” au fost reunite pur şi simplu fibule de schemă La Tène sau fibule tracice lipsite de orice „ hibridizare”. Doar unele motive ornamentale specifice anumitor tipuri de fibule de schemă timpurie La Tène au fost integrate în mod izolat pe structura tradiţională (în spaţiul extracarpatic) a unor fibule „tracice” (fig. 2-centru, fig. 3/ 23 şi 26). Aceste împrumuturi au condus la diversificarea repertoriului ornamental al fibulelor cu resort lateral şi picior ridicat (aşa numitele fibule „tracice”), dar nu au determinat apariţia unor serii tipologice distincte. Din acest motiv, noţiunea de „tip hibrid” pentru astfel de fibule nu se vădeşte nici consecventă, nici justificată.