Search engine for discovering works of Art, research articles, and books related to Art and Culture
ShareThis
Javascript must be enabled to continue!

AUSSTELLUNGEN DER MALER OTTO FIKENTSCHER (1862 ZWICKAU–1945 BADEN BADEN) UND FRANZ DOMSCHEIT/ PRANAS DOMSAITIS (1873 KROPIENS/ GAJEWO–1962 KAPSTADT) IN HERMANNSTADT/SIBIU

View through CrossRef
Exhibitions of the Painters Otto Fikentscher (1862 Zwickau ‒ 1945 Baden Baden) and Franz Domscheit/Pranas Domsaitis (1873 Kropiens/Gajewo ‒ 1962 Cape Town) in Sibiu. The paper is dealing with two art events, which occured in 1914 and 1924 and were organized by the Art Association Sebastian Hann. The protagonists were the animal painter Otto Fikentscher and the Expressionist Franz Domscheit/Pranas Domsaitis, both esteemed artists from Germany. The only source reporting about the events was the important German daily newspaper from Transylvania, Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt. While Fikentscher’s exhibition, which comprised several paintings showing specimens from the Transylvanian fauna, was received with enthusiasm, Franz Domscheit’s show, much more difficult to be understood by the provincials (both, critics and public), did not enjoy recognition. Fikentscher intended to come back to Sibiu the same year with another exhibition, an intention impeded by the outbreak of WWI and the events of its aftermath. Although initially some of the intellectuals from Sibiu intended to convince Domscheit to settle in their town in order to enrich the local art scene, the failure of the exhibition made it invalid. The paper also deals with the most important biographical data of the two artists and makes consideration about their artworks. REZUMAT. Expoziții ale pictorilor Otto Fikentscher (1862 Zwickau ‒ 1945 Baden Baden) și Franz Domscheit/Pranas Domsaitis (1873 Kropiens/Gajewo ‒ 1962 Cape Town) în Sibiu. Lucrarea se referă la două evenimente plastice care au avut loc la invitația Asociației Artistice Sebastian Hann (Sebastian Hann Vereins für heimische Kunstbestrebungen), în 1914 (30 mai ‒ 9 iunie), respectiv 1924 (21 octombrie – 1 noiembrie), ale căror protagoniști au fost artiști (pe atunci) renumiți din Germania. Comentarea celor două expoziții este și un pretext pentru prezentarea vieții și activității unor artiști aproape uitați. Otto Fikentscher, pasionat de Transilvania, de Munții Carpați și de fauna carpatină, vizitase și înainte de 1914 aceste meleaguri în mod repetat, producând desene și tablouri cu animale sălbatice (cerbi, căprioare, capre negre mistreți etc.) reprezentate în ambianța lor naturală. Dintre cele domestice a preferat bivolii, pe care i-a imortalizat în numeroase ipostaze. Artistul a fost, de asemenea, un mare specialist în privința redării anvelopei atmosferice, a răsăriturilor și apusurilor diafane de soare sau a luminii filtrate prin norii grei de ploaie. Expoziția Fikentscher, organizată în pavilionul patinoarului sibian, în care erau prezente numeroase lucrări realizate în timpul ultimei sale vizite, s-a bucurat de o critică favorabilă, iar artistul a promis că va reveni chiar în toamna aceluiași an. Izbucnirea Primului Război Mondial și evenimentele care au urmat au zădărnicit reîntoarcerea artistului Fikentscher, care a lucrat încă mulți ani în stilu-i caracteristic. Cel de-al doilea eveniment plastic prezentat în lucrare s-a bucurat de cronici de întâmpinare laudative, accentuându-se asupra valorii acestui pictor experimentat și consacrat. Totodată se spera ca Franz Domscheit să se stabilească, cel puțin temporar, în Transilvania, dând noi impulsuri scenei artistice provinciale, sărăcită din cauza plecării în străinătate a mai multor artiști autohtoni valoroși. Expozantul era unul dintre cei mai importanți expresioniști germani, un spirit afin cu celebrul Emil Nolde. Pictase în tinerețe în stil impresionist, dar întâlnirea, în 1914, cu Edvard Munch l-a impresionat puternic și l-a determinat să îmbrățișeze expresionismul, stil în cadrul căruia și-a dezvoltat o manieră proprie de exprimare. Expoziția din Sibiu – eveniment organizat în sălile gestionate de Prietenii Muzeului Brukenthal (aceasta fiind o grupare în cadrul Asociației Sebastian Hann) din Palatul Brukenthal – a avut însă o cronică defavorabilă din partea unui critic (care semna doar cu inițiala –R–) care nu înțelesese nimic din lucrările de pe simeze, acuzându-l totodată pe artist de lipsa trăirii autentice și de producerea de construcții pur intelectuale. Dacă aceasta a fost părerea criticului, putem presupune că nici publicul nu s-a arătat încântat de cele văzute, iar visul celor care își doriseră rămânerea lui Domscheit în orașul lor s-a spulberat. Și în anii care au urmat, artistul s-a bucurat de apreciere, având până în 1936 – când operele sale au fost etichetate ca degenerate de către naziști – o activitate expozițională impresionantă. Apoi s-a retras în Bavaria, specializându-se în realizarea de lucrări cu subiecte inofensive, cum au fost naturile moarte cu flori. După cel de-al Doilea Război Mondial a locuit o vreme în Austria, folosind de acum varianta lituaniană a numelui său, Pranas Domsaitis, în semn de omagiu pentru mama sa, care fusese lituaniancă și care îl sprijinise în realizarea visului său de-a deveni artist. În 1949, Domsaitis și-a urmat soția, cântăreața de operă Adelheid Armhold, căreia i se oferise un post la Cape Town, în Africa de Sud. Exotismul oamenilor și al locurilor, bogăția, frumusețea și măreția peisajului, puternicele con­traste cromatice ale Africii au dus la renașterea, la vârsta 69 de ani, a expresionistului Pranas Domsaitis. Creația sa din țara de adopție este impresionantă, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, ea influențând în mod decisiv arta plastică a Africii de Sud, țară care îl consideră a fi cel mai important expresionist al ei. După ce Lituania și-a dobândit independență în 1990, Fundația Lituaniană din SUA, care, după moartea artistului, survenită în 1965, achiziționase un număr mare de lucrări ale sale, pictură în ulei și grafică, le-a donat Muzeului Național al țării sale de origine, fiind expuse în Galeria din Memel/Klaipeda, care-i poartă numele. Cuvinte cheie: Otto Fikentscher, pictor animalier, Transilvania, Sibiu, Asociața Sebastian Hann, Franz Domscheit/Pranas Domsaitis, impresionism, expresionism, artă degenerată, Africa de Sud, Galeria Pranas Domsaitis, Lituania, Memel/Klaipeda
Title: AUSSTELLUNGEN DER MALER OTTO FIKENTSCHER (1862 ZWICKAU–1945 BADEN BADEN) UND FRANZ DOMSCHEIT/ PRANAS DOMSAITIS (1873 KROPIENS/ GAJEWO–1962 KAPSTADT) IN HERMANNSTADT/SIBIU
Description:
Exhibitions of the Painters Otto Fikentscher (1862 Zwickau ‒ 1945 Baden Baden) and Franz Domscheit/Pranas Domsaitis (1873 Kropiens/Gajewo ‒ 1962 Cape Town) in Sibiu.
The paper is dealing with two art events, which occured in 1914 and 1924 and were organized by the Art Association Sebastian Hann.
The protagonists were the animal painter Otto Fikentscher and the Expressionist Franz Domscheit/Pranas Domsaitis, both esteemed artists from Germany.
The only source reporting about the events was the important German daily newspaper from Transylvania, Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt.
While Fikentscher’s exhibition, which comprised several paintings showing specimens from the Transylvanian fauna, was received with enthusiasm, Franz Domscheit’s show, much more difficult to be understood by the provincials (both, critics and public), did not enjoy recognition.
Fikentscher intended to come back to Sibiu the same year with another exhibition, an intention impeded by the outbreak of WWI and the events of its aftermath.
Although initially some of the intellectuals from Sibiu intended to convince Domscheit to settle in their town in order to enrich the local art scene, the failure of the exhibition made it invalid.
The paper also deals with the most important biographical data of the two artists and makes consideration about their artworks.
REZUMAT.
Expoziții ale pictorilor Otto Fikentscher (1862 Zwickau ‒ 1945 Baden Baden) și Franz Domscheit/Pranas Domsaitis (1873 Kropiens/Gajewo ‒ 1962 Cape Town) în Sibiu.
Lucrarea se referă la două evenimente plastice care au avut loc la invitația Asociației Artistice Sebastian Hann (Sebastian Hann Vereins für heimische Kunstbestrebungen), în 1914 (30 mai ‒ 9 iunie), respectiv 1924 (21 octombrie – 1 noiembrie), ale căror protagoniști au fost artiști (pe atunci) renumiți din Germania.
Comentarea celor două expoziții este și un pretext pentru prezentarea vieții și activității unor artiști aproape uitați.
Otto Fikentscher, pasionat de Transilvania, de Munții Carpați și de fauna carpatină, vizitase și înainte de 1914 aceste meleaguri în mod repetat, producând desene și tablouri cu animale sălbatice (cerbi, căprioare, capre negre mistreți etc.
) reprezentate în ambianța lor naturală.
Dintre cele domestice a preferat bivolii, pe care i-a imortalizat în numeroase ipostaze.
Artistul a fost, de asemenea, un mare specialist în privința redării anvelopei atmosferice, a răsăriturilor și apusurilor diafane de soare sau a luminii filtrate prin norii grei de ploaie.
Expoziția Fikentscher, organizată în pavilionul patinoarului sibian, în care erau prezente numeroase lucrări realizate în timpul ultimei sale vizite, s-a bucurat de o critică favorabilă, iar artistul a promis că va reveni chiar în toamna aceluiași an.
Izbucnirea Primului Război Mondial și evenimentele care au urmat au zădărnicit reîntoarcerea artistului Fikentscher, care a lucrat încă mulți ani în stilu-i caracteristic.
Cel de-al doilea eveniment plastic prezentat în lucrare s-a bucurat de cronici de întâmpinare laudative, accentuându-se asupra valorii acestui pictor experimentat și consacrat.
Totodată se spera ca Franz Domscheit să se stabilească, cel puțin temporar, în Transilvania, dând noi impulsuri scenei artistice provinciale, sărăcită din cauza plecării în străinătate a mai multor artiști autohtoni valoroși.
Expozantul era unul dintre cei mai importanți expresioniști germani, un spirit afin cu celebrul Emil Nolde.
Pictase în tinerețe în stil impresionist, dar întâlnirea, în 1914, cu Edvard Munch l-a impresionat puternic și l-a determinat să îmbrățișeze expresionismul, stil în cadrul căruia și-a dezvoltat o manieră proprie de exprimare.
Expoziția din Sibiu – eveniment organizat în sălile gestionate de Prietenii Muzeului Brukenthal (aceasta fiind o grupare în cadrul Asociației Sebastian Hann) din Palatul Brukenthal – a avut însă o cronică defavorabilă din partea unui critic (care semna doar cu inițiala –R–) care nu înțelesese nimic din lucrările de pe simeze, acuzându-l totodată pe artist de lipsa trăirii autentice și de producerea de construcții pur intelectuale.
Dacă aceasta a fost părerea criticului, putem presupune că nici publicul nu s-a arătat încântat de cele văzute, iar visul celor care își doriseră rămânerea lui Domscheit în orașul lor s-a spulberat.
Și în anii care au urmat, artistul s-a bucurat de apreciere, având până în 1936 – când operele sale au fost etichetate ca degenerate de către naziști – o activitate expozițională impresionantă.
Apoi s-a retras în Bavaria, specializându-se în realizarea de lucrări cu subiecte inofensive, cum au fost naturile moarte cu flori.
După cel de-al Doilea Război Mondial a locuit o vreme în Austria, folosind de acum varianta lituaniană a numelui său, Pranas Domsaitis, în semn de omagiu pentru mama sa, care fusese lituaniancă și care îl sprijinise în realizarea visului său de-a deveni artist.
În 1949, Domsaitis și-a urmat soția, cântăreața de operă Adelheid Armhold, căreia i se oferise un post la Cape Town, în Africa de Sud.
Exotismul oamenilor și al locurilor, bogăția, frumusețea și măreția peisajului, puternicele con­traste cromatice ale Africii au dus la renașterea, la vârsta 69 de ani, a expresionistului Pranas Domsaitis.
Creația sa din țara de adopție este impresionantă, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, ea influențând în mod decisiv arta plastică a Africii de Sud, țară care îl consideră a fi cel mai important expresionist al ei.
După ce Lituania și-a dobândit independență în 1990, Fundația Lituaniană din SUA, care, după moartea artistului, survenită în 1965, achiziționase un număr mare de lucrări ale sale, pictură în ulei și grafică, le-a donat Muzeului Național al țării sale de origine, fiind expuse în Galeria din Memel/Klaipeda, care-i poartă numele.
Cuvinte cheie: Otto Fikentscher, pictor animalier, Transilvania, Sibiu, Asociața Sebastian Hann, Franz Domscheit/Pranas Domsaitis, impresionism, expresionism, artă degenerată, Africa de Sud, Galeria Pranas Domsaitis, Lituania, Memel/Klaipeda.

Related Results

Pedersstræde i Viborg. Købstadarkæologiske undersøgelser 1966/67
Pedersstræde i Viborg. Købstadarkæologiske undersøgelser 1966/67
Pedersstræde in Viborg Archäologische Untersuchungen der Stadt ViborgSchon seit dem 17. Jahrhundert hat man die historisch-topographische Entwicklung der Stadt Viborg zum Gegenstan...
Konceptualizacija temporal'nosti v poėtike Iosifa Brodskogo = Zeitkonzepte in der Poetik Iosif Brodskijs
Konceptualizacija temporal'nosti v poėtike Iosifa Brodskogo = Zeitkonzepte in der Poetik Iosif Brodskijs
Iosif Brodskij (Joseph Brodsky) ist wahrlich kein unbeschriebenes Blatt in der Forschung der neueren russischen Literatur. Brodskijs Freund Lev Losev sprach ironisch von der Produk...
Internationales Baurecht
Internationales Baurecht
Das Völkerrecht ist die Gesamtheit rechtlich verbindlicher Normen, die die Beziehungen zwischen den Subjekten der internationalen Rechtsordnung regeln und insgesamt eine eigenständ...
Entwicklung HPLC‐MS/MS‐basierter Methoden zur Multi‐Mykotoxinanalytik in Humanurin
Entwicklung HPLC‐MS/MS‐basierter Methoden zur Multi‐Mykotoxinanalytik in Humanurin
ZusammenfassungMykotoxine sind toxische Sekundärmetaboliten von Schimmelpilzen verschiedener Gattungen. Der Befall von landwirtschaftlichen Nutzpflanzen wie Getreide, Obst, Nüssen ...
Analytik von Chlorparaffinen und Mineralöl‐Kohlenwasserstoffen in Lebensmitteln und Bedarfsgegenständen mittels GCxGC‐QTOG/MS
Analytik von Chlorparaffinen und Mineralöl‐Kohlenwasserstoffen in Lebensmitteln und Bedarfsgegenständen mittels GCxGC‐QTOG/MS
ZusammenfassungChlorparaffine (CPs, chlorinated paraffins) und Mineralöl‐Kohlenwasserstoffe (MOH, mineral oil hydrocarbons) sind komplexe Mischungen, die sich aus zehn‐ bis hundert...
Interaktion von Shiga Toxin mit primären humanen intestinalen und renalen Epithelzellen
Interaktion von Shiga Toxin mit primären humanen intestinalen und renalen Epithelzellen
ZusammenfassungInfektionen durch enterohämorrhagische Escherichia coli (EHEC)‐Bakterien können beim Menschen wässrige und blutige Durchfälle verursachen und im schlimmsten Fall das...
Uniwersyteckie Muzeum Olimpizmu
Uniwersyteckie Muzeum Olimpizmu
In der vorliegenden Arbeit wird das Olympische Museum an der Universität Szczecin (MO US) vorgestellt, das heißt: – die Ursprünge des Museums,...
Der Diskurs um Medien und Werte ist weiter zu fassen
Der Diskurs um Medien und Werte ist weiter zu fassen
Die Debatte um Werte und Medien begleitet die Gesellschaft und speziell die Pädagogik seit dem Aufkommen der sogenannten Massenmedien. Im Mittelpunkt stand und steht noch immer die...

Back to Top