SINDROMUL MÜNCHAUSEN PRIN TRANSFER – O PROBLEMĂ REALĂ PEDIATRICĂ?

Sindromul Münchausen (SM) şi Münchausen prin transfer (SMPT) aparţin afecţiunilor numite „Factitious disorder şi reprezintă tulburări mentale severe care au ca „scop“ situaţia de a deveni pacient respectiv de a „fabrica“ o boală unei alte persoane, aflată în îngrijire, solicitând sau necesitând intervenţie medicală pentru aceasta. Sindromul Münchausen prin transfer nu este rar, dar este dificil de recunoscut şi de confirmat, este o formă de abuz, în special asupra copilului, potenţial letală, frecvent neînţeleasă şi nedepistată. Metodele folosite de adulţii falsificatori pentru a induce o afecţiune falsă copilului sunt variate: otrăvire, rănire, producerea de sângerări, infectare. Acuzele expuse de mamă ca aparţinând copilului nu au drept scop obţinerea de avantaje personale, ci sunt alimentate de dorinţa mamelor de a le fi acordat rolul de „erou“ şi de a fi recunoscute ca fiind persoanele ce acordă cea mai mare grijă copilului lor. Diagnosticul trebuie să includă evaluarea copilului, a părinţilor şi a familiei, unele elemente fiind sugestive: copil cu multiple probleme de sănătate, care nu răspunde la tratament sau reapar sub terapie adecvată, cu investigaţii paraclinice discrepante şi semne şi simptome ce dispar în absenţa părintelui. Afecţiunea falsă a copilului, descrisă intenţionat denaturat de către adult, nu-l afectează negativ pe acesta, dar procesul medical de diagnostic şi tratament poate produce durere şi disconfort. Aspectele etice şi legale asociate SMPT implică şi personalul medical, prin consecinţele actului medical asupra copilului, ca urmare a falsificării realităţii de către părinte. Educaţia pacientului, familiei şi personalului medical reprezintă o etapă foarte importantă în recunoaşterea, prevenirea şi tratamentul SMPT.