THE CHANGING OF THE AESTHETIC BALLET’S SPHERE IN THE INTERWAR PERIOD. BETWEEN THE DECONSTRUCTION OF OSKAR SCHLEMMER’S BALLET AND THE IDEA OF “GEBRAUCHMUSIK” OF PAUL HINDEMITH – AN IMAGISTIC ALLEY FROM OSKAR SCHLEMMER TO CÉLINE DION [1922-2019]

The ballet can be deconstructed through some mathematized forms as the geometrical lines and trough created symmetries. Once, Paul Klee painted the Abstract Ballet (1937) in the manner that some musicians made innovative experiments in the music, or in the same manner as Oskar Schlemmer found a unique form of expression for his Triadisches Ballet. But, there were two types of ballet in the interwar period of the twentieth century between which we can differentiate: the Classical ballet (wich maintains a Romantic line too) and the Avant-garde ballet that appeared through the Triadisches Ballet composed by Oskar Schlemmer. Some dancers like Mikhail Baryshnikov brought the ballet in the area of the classic performance, and others as Maya Plisețkaia (the ʻprima-ballerinaʼ of the twentieth century) brought the ballet to a classical-romantic line. Apparently, Oskar Schlemmer and Paul Klee wanted to dislodge the corrugations as they may have dislodged a cupboard or a box. I will show in my analysis how ballet can be part of our lives and how its limitation to mathematized forms sometimes has the role of a deconstruction of the expression of the artistic message. In my analysis, I will serve myself of the analysis of Dasein to justify the “becoming” of the dancer [object]ified through the corporal movements and to justify the stage- Space as a place of “being-in-the-world”. REZUMAT. SCHIMBAREA SFEREI ESTETICE A BALETULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ. ÎNTRE DECONSTRUCȚIA BALETULUI LA OSKAR SCHLEMMER ȘI IDEEA DE „GEBRAUCHMUSIK” A LUI PAUL HINDEMITH  - O ALEE IMAGISTICĂ DE LA OSKAR SCHLEMMER LA CÉLINE DION [1922-2019]. Baletul poate fi deconstruit prin intermediul unor forme matematice precum liniile geometrice și prin intermediul simetriilor create. Cândva, Paul Klee desenase Abstract Ballet (1937) în același mod în care anumiți muzicieni au realizat anumite experimente inovative în lumea muzicii din acea perioadă sau în care Oskar Schlemmer a găsit o formă de expresie unică pentru al său Triadisches Ballett. În perioada interbelică existau două tipuri de balet între care putem diferenția: balaetul clasic (ce menține și o linie romantică) și baletul avangardist compus de Oskar Schlemmer. Câțiva balerini, precum Mikhail Baryshnikov  au adus baletul pe linia performance-ului clasic, sau precum Maya Plisețkaia (prima-ballerina) care a menținut baletul pe o linie clasic-romantică. Aparent, Oskar Schlemmer și Paul klee au dorit să disloce ondulațiile specifice mișcării așa cum ar fi dislocat o cutie. Pe parcursul analizei voi sublinia felul în care baletul poate fi parte din viețile noastre și cum limitările sale prin forme matematizate au uneori rolul unei deconstrucții a expresiei mesajului artistic. De-a lungi analizei, voi avea în considerare conceptul de Dasein pentru a justifica „devenireaˮ dansatorului [obiect]ificat prin mișcări corporale, dar și pentru a justifca Spațiul-scenă ca un loc pentru „a fi-în-lumeˮ. Cuvinte cheie: balet, corp, dans, perioada Weimar, Oskar Schlemmer, Paul Hindemith, avangardă, structuri ontice, Céline Dion, Paul Klee, Alexandre Vauthier.