Deci, se poate – ce urmează?

Lucrarea prezintă rezultatele unui proiect de cercetare și dezvoltare la scară mică privind silvicultura inițială/la vârste mici a molidului, desfășurat într-o plantație pură (2 x 1 m - 5.000 puieți ha -1 ), înființată în anul 2001. Arboretul a fost condus cu o curățire în anul 2009, urmată de două rărituri în anii 2013 și 2023. Lucrările de teren au fost efectuate în două suprafețe de probă (SP1 și SP2) de 300 m2 , conduse clasic (tipic silviculturii pe arboret, în SP1) sau dinamic (ca în cazul silviculturii pe arbori individuali, în SP2) și pe 60 de arbori „potențiali” de viitor (PFCT), aleși și însemnați cu vopsea în anul 2009. În anul 2024, când desimea arboretului în SP1 și SP2 a fost redusă la 1033 arbori ha -1,diametrul mediu aritmetic al arborilor în toate situațiile (SP1, SP2 și PFCT) a variat între 20,69 cm (SP1) și 23,97 cm (PFCT), cu cele mai mari creșteri în diametru ale arborilor individuali la PFCT (38,98% dintre aceștia au atins cel puțin 25 cm în diametru). Suprafața de bază în SP1 șiSP2 a fost de peste 35 m² ha-1 în 2024, permițând astfel (în mod potențial) o nouă lucrare de rărire în anii următori. Înălțimea medie aritmetică a atins peste 20 m atât în ambele SP, cât și la PFCT, proporția arborilor cu o înălțime de cel puțin 20 m în cele trei situații variind între 80 și 100%. Întrucât creșterea în înălțime a fost mai mare decât creșterea în diametru, indicele de zveltețe s-a mărit în toate situațiile, atingând valori între 87 și 97 (arborete cu stabilitate medie la zăpadă și vânt) în anul 2024. Acest proiect de cercetare și dezvoltare a confirmat rezultatele unei lucrări anterioare (Nicolescu et al. 2020), care arăta posibilitatea producerii de arbori de molid cu diametre mari la vârste ale exploatabilității mai scurte decât cele impuse prin Normele tehnice actuale privind amenajarea pădurilor.