Cercetări arheologice la Vitănești „Măgurice” (2009-2019)

Cercetările arheologice în așezarea de tip tell de la Vitănești „Măgurice” au început în anul 1993, fiind subsumate unui obiectiv general care vizează cunoașterea principalelor caracteristici ale locuirii neo-neolitice din zona Teleormanului. Campaniile desfășurate între anii 2009-2019 au urmărit mai multe obiective. Primul dintre ele a vizat finalizarea cercetării ultimului nivel de locuire, Gumelnița B1, al așezării. Al doilea obiectiv l-a constituit începerea cercetărilor următorului nivel de locuire, prin săpături efectuate în ambele sectoare ale așezării. De asemenea, o campanie a fost dedicată cercetării locuirii din apropierea tell-ului, în punctul „Vitănești II”. Articolul de față reprezintă o trecere în revistă a principalelor rezultate ale cercetărilor din ultimul deceniu. Astfel, cercetările din sectorul de nord-est al așezării (Sy) au vizat mai multe construcții, precum și o zonă cu o mare concentrare de material osteologic aflată la marginea așezării. În această suprafață au fost descoperite, pe ultimul nivel de locuire, patru construcții incendiate, puternic deranjate de intervenții ulterioare. În marginea de nord-vest a așezării, o zonă cu o mare concentrare de artefacte din corn, ar fi putut aparține unui atelier de prelucrare a acestui material. Inventarul arheologic este bogat: vase întregibile in situ, numeroase unelte din corn, os, silex, greutăți din lut, râșnite, figurine. Între acestea se remarcă un pandantiv de aur, un vas antropomorf, precum și o figurină cu ochii figurați prin două bucăți de scoică. Sub acest nivel au fost descoperite resturile destul de inconsistente ale altor construcții, unele incendiate, care semnalează o locuire anterioară ultimei secvențe de existență a așezării de pe „Măgurice”. Ultimele campanii s-au concentrat în sectorul Sx, având ca obiectiv principal identificarea urmelor de locuire anterioare ultimei secvențe de locuire a așezării. Au fost cercetate două suprafețe, H-L și M-R, ce au relevat o situație complexă. Astfel, în suprafața H-L cercetările au scos la lumină resturile unei construcții neincendiate, care pe baza fragmentelor ceramice descoperite ar aparține nivelului Gumelnița A2. În restul suprafeței au fost descoperite numeroase materiale arheologice, aglomerare ce continuă și în suprafața alăturată, M-R. Se pare că această zonă a așezării a fost liberă de construcții o perioadă de timp destul de mare, ceea ce a permis acumularea unei mari cantități de materiale arheologice. Descoperirea cea mai interesantă din suprafața M-R este reprezentată de resturile incendiate ale unei locuințe, cu indicativul L18, iar lângă ea o vatră (sau cuptor) cu o modalitate de construcție inedită. Locuința avea un inventar bogat, format dintr-o aglomerare de râșnițe și numeroase vase in situ.