EXPLORING LIMINAL AESTHETICS: THE “GLITCHY AND DECAYED” WORLDS OF VAPORWAVE, SEMIOTIC ASSEMBLAGES, AND INTERNET LINGUISTICS

Exploring Liminal Aesthetics: The “Glitchy and Decayed” Worlds of Vaporwave, Semiotic Assemblages, and Internet Linguistics. The topic of online identity formation in the realm of computer-mediated communication is nothing new. However, what does stand out, especially in recent years, in the larger framework of Internet-based sociolinguistic practices (David 2010; Williams 2006), is a much-needed exploration of various new microcultural aggregates. Some of these niche-genres are frequently encountered on YouTube, while others are primarily short-lived Instagram or TikTok community-driven trends. In essence, this paper states the belief that it is precisely these relatively contemporary microcultural trends that manage to accurately take the pulse of a new, post-pandemic world. Moreover, since many of these forms of artistic self-expression can be understood through a Cultural Sociolinguistic lens (Cotrău, Cotoc, and Papuc 2021), a translation of their particular symbolic meanings can only help decipher the increasingly chaotic, hypersubjective, and “semiotic assemblages” (Pennycook 2017) that individuals seem to be inhabiting and creating. Thus, the current paper aims to offer an analysis that ties together an array of only seemingly disparate elements, namely: cultural economy, creation and consumption of online cultural artefacts, and an affective processing that ties real-life traumatic events to the creation of particular cultural trends - liminal aesthetics and vaporwave, paired with a fascination with all things “glitchy and decayed” (Loignon and Messier 2020). Article history: Received 31 July 2022; Revised 18 October 2022; Accepted 8 November 2022; Available online 20 December 2022; Available print 30 December 2022. REZUMAT. În explorarea esteticii liminalității: universul „inexact și degradat” al genului vaporwave, asamblaje semiotice și lingvistica internetului. Subiectul formării identității online în cadrul comunicării mediate de computer nu este neapărat unul inedit. Cu toate acestea, ceea ce se remarcă, mai ales în ultimii ani, în contextul mai larg al practicilor sociolingvistice digitale (David 2010; Williams 2006), este necesitatea explorării îndeaproape a unor noi și varii agregate microculturale. Unele dintre aceste genuri de nișă sunt des întâlnite pe platforma YouTube; iar altele iau forma trendurilor de scurtă durată, tipice comunităților utilizatoare de Instagram sau Tik-Tok. În esență, tema principală a lucrării de față sugerează importanța acestor trenduri microculturale contemporane, ele constituind exact instrumentele de analiză prin care se poate lua cu mai multă acuratețe pulsul unei lumi emergente, cea postpandemică. De asemenea, datorită faptului că multe dintre aceste forme de exprimare artistică pot fi înțelese prin prisma unei abordări cultural-sociolingvistice (Cotrău, Cotoc, and Papuc 2021), traducerea sensurilor particulare propuse de acestea poate doar ajuta în descifrarea „asamblajelor semiotice” (Pennycook 2017), tot mai haotice și hypersubiective ce par a fi concretizate și create, în mediul digital. Astfel, în cadrul lucrării de față se oferă o analiză ce urmărește să aducă laolaltă elemente doar aparent disparate, și anume: economia culturală, crearea și consumul de artefacte culturale online și o procesare afectivă ce face legătura între evenimente resimțite în viața reală ca având un impact traumatic și realizarea compensatorie de trenduri culturale particulare. Astfel, se remarcă în principal predilecția pentru estetica liminalității și genul vaporwave, alături de o vizibilă fascinație față de tot ce este „inexact și degradat” (Loignon and Messier 2020). Cuvinte-cheie: identitate online, sociolingvistică, lingvistica Internetului, multimodalitate, vaporwave, estetica liminalității, asamblaj semiotic