Search engine for discovering works of Art, research articles, and books related to Art and Culture
ShareThis
Javascript must be enabled to continue!

LA DÉMARCHE AUTOTHÉORIQUE DANS LA SOLITUDE CARAVAGE DE YANNICK HAENEL : L’INTERMÉDIALITÉ ENTRE LITTÉRATURE ET PEINTURE

View through CrossRef
The Autotheoretical Approach in Yannick Haenel’s La solitude Caravage: Intermediality between Literature and Painting. The following study focuses on the autotheoretical process used by Yannick Haenel in his essay, La solitude Caravage. The main hypothesis is that, through the relationship between literature and painting, the French writer creates his own theories regarding the creative process, hiding them under the mask of an apparent biography of the Italian painter Caravaggio. By closely examining Yanick Haenel’s text, we reveal how he uses intermediality as a creative force in his literary work, aiming to demonstrate that his essay belongs to the autotheoretical genre. As a methodological approach, the first part of the article is dedicated to the explication of the main characteristics of autotheory and those of intermediality, before moving on to the practical part, where we focus on the author’s actual writing process (intermediated by his contact with Caravaggio’s paintings), and on the analysis of the essay that becomes an ars poetica. The main conclusion of the article is that Yannick Haenel proposes a hybrid work that constructs an intermedial space, a place of meeting between his literary creed and Caravaggio’s pictorial creed, while creating at the same time a literary posture. REZUMAT. Procedeul autoteoretic în La solitude Caravage de Yannick Haenel: intermedialitatea literatură – pictură. Prezentul studiu se concentrează asupra ilustrării procedeului autoteoretic utilizat de Yannick Haenel în eseul La solitude Caravage. Ipoteza noastră principală este că, prin intermediul relației dintre literatură și pictură, scriitorul francez își expune propriile teorii despre procesul creator, mascându-le totodată sub forma biografiei pictorului italian Caravaggio. Analiza fragmentelor textuale care indică apartenența eseului de față la genul autoteoretic ne va permite să demonstrăm că Yannick Haenel folosește intermedialitatea ca mijloc de creație a operei literare. Ca demers metodologic, prima parte a articolului e consacrată explicitării principalelor caracteristici ale autoteoriei și ale intermedialității, în timp ce partea practică se concentrează asupra procesul scriiturii și a analizei eseului, o adevărată ars poetica. Principala concluzie a studiului nostru este că Yannick Haenel propune o operă hibridă care creează un spațiu intermedial, de întâlnire între crezul său literar și crezul pictural al lui Caravaggio, construindu-și în același timp o postură literară prin care își definește propria devenire în calitate de scriitor. Cuvinte-cheie: autoteorie, intermedialitate, ekphrasis, postură literară, (auto)biografie Article history: Received 19 November 2024; Revised 13 February 2025; Accepted 12 March 2025; Available online 25 March 2025; Available print 30 April 2025.
Title: LA DÉMARCHE AUTOTHÉORIQUE DANS LA SOLITUDE CARAVAGE DE YANNICK HAENEL : L’INTERMÉDIALITÉ ENTRE LITTÉRATURE ET PEINTURE
Description:
The Autotheoretical Approach in Yannick Haenel’s La solitude Caravage: Intermediality between Literature and Painting.
The following study focuses on the autotheoretical process used by Yannick Haenel in his essay, La solitude Caravage.
The main hypothesis is that, through the relationship between literature and painting, the French writer creates his own theories regarding the creative process, hiding them under the mask of an apparent biography of the Italian painter Caravaggio.
By closely examining Yanick Haenel’s text, we reveal how he uses intermediality as a creative force in his literary work, aiming to demonstrate that his essay belongs to the autotheoretical genre.
As a methodological approach, the first part of the article is dedicated to the explication of the main characteristics of autotheory and those of intermediality, before moving on to the practical part, where we focus on the author’s actual writing process (intermediated by his contact with Caravaggio’s paintings), and on the analysis of the essay that becomes an ars poetica.
The main conclusion of the article is that Yannick Haenel proposes a hybrid work that constructs an intermedial space, a place of meeting between his literary creed and Caravaggio’s pictorial creed, while creating at the same time a literary posture.
REZUMAT.
Procedeul autoteoretic în La solitude Caravage de Yannick Haenel: intermedialitatea literatură – pictură.
Prezentul studiu se concentrează asupra ilustrării procedeului autoteoretic utilizat de Yannick Haenel în eseul La solitude Caravage.
Ipoteza noastră principală este că, prin intermediul relației dintre literatură și pictură, scriitorul francez își expune propriile teorii despre procesul creator, mascându-le totodată sub forma biografiei pictorului italian Caravaggio.
Analiza fragmentelor textuale care indică apartenența eseului de față la genul autoteoretic ne va permite să demonstrăm că Yannick Haenel folosește intermedialitatea ca mijloc de creație a operei literare.
Ca demers metodologic, prima parte a articolului e consacrată explicitării principalelor caracteristici ale autoteoriei și ale intermedialității, în timp ce partea practică se concentrează asupra procesul scriiturii și a analizei eseului, o adevărată ars poetica.
Principala concluzie a studiului nostru este că Yannick Haenel propune o operă hibridă care creează un spațiu intermedial, de întâlnire între crezul său literar și crezul pictural al lui Caravaggio, construindu-și în același timp o postură literară prin care își definește propria devenire în calitate de scriitor.
Cuvinte-cheie: autoteorie, intermedialitate, ekphrasis, postură literară, (auto)biografie Article history: Received 19 November 2024; Revised 13 February 2025; Accepted 12 March 2025; Available online 25 March 2025; Available print 30 April 2025.

Related Results

Peindre et dépeindre la peinture : d'une phénoménologie de la peinture et d'une représentation par mise en abîme
Peindre et dépeindre la peinture : d'une phénoménologie de la peinture et d'une représentation par mise en abîme
Ce travail de thèse porte sur la question de la représentation picturale (l’aspect iconique de la peinture) et celle de la représentation de la peinture (l’aspect pictural de la pe...
De la poésie à la peinture
De la poésie à la peinture
La poésie et la peinture étaient toujours deux différentes expressions de l’esprit et de l’âme de l’homme qui sont dédiées à présenter absolument chacune à sa façon ce qui était di...
Le Caravage à la lisière des genres et des formes : portrait réévalué d’un peintre révolutionnaire
Le Caravage à la lisière des genres et des formes : portrait réévalué d’un peintre révolutionnaire
Cet article analyse le traitement de la vie et l’œuvre du Caravage dans la fiction contemporaine. Si par tradition esthétique les récits sur les peintres et la peinture se conforme...
Résumés des conférences JRANF 2021
Résumés des conférences JRANF 2021
able des matières Résumés. 140 Agenda Formation en Radioprotection JRANF 2021 Ouagadougou. 140 RPF 1 Rappel des unités de doses. 140 RPF 2 Risques déterministes et stochastique...
La peinture d’Histoire en France sous le Second Empire libéral (1860-1870)
La peinture d’Histoire en France sous le Second Empire libéral (1860-1870)
Genre prestigieux héritier d’une longue tradition, la peinture d'histoire connaît de multiples évolutions tout au long du XIXe siècle. Sous le Second Empire, régime longtemps affec...
Étude de faisabilité en vue d'intégrer la santé et la sécurité du travail et l'ergonomie à l'approche PVA-Kaizen
Étude de faisabilité en vue d'intégrer la santé et la sécurité du travail et l'ergonomie à l'approche PVA-Kaizen
L’étude présentée dans ce rapport se situe dans le cadre des recherches menées depuis plusieurs années à l’IRSST en vue d’améliorer les interventions ergonomiques pour prévenir les...

Back to Top